Nu mai avem idealuri, ci doar scopuri imediate?!

Oamenii alearga ca nebunii… alearga, alearga, gafaie, se sufoca, isi mai arunca in goana lor nebuna cate-un fular peste ochi, dar continua sa alerge care incotro … Zi de zi … asa ma simt cateodata … ma simt ca intr-o gara pe-un peron si am senzatia ca stau pe loc sau ca merg prea incet pe langa cei, care intre timp alearga pe langa mine, mii de oameni, zeci de mii … alearga sa prinda un tren … orice tren… nu conteaza care … s-apuce unul… nu conteaza unde duce… unii urca, altii coboara, se urca in altul, fara sa se mai intrebe daca ei chiar isi doresc sa ajunga in acel tren … fara sa intrebe pe nimeni daca e trenul lor …

 Aglomeratie

Se sufoca, transpira, gafaie … dar nu se opresc sa isi traga macar suflu’ … cateodata, ma uit cu groaza, neputincioasa si intnd mana in speranta ca mai opresc pe cineva… uneori imi si iese, dar pentru putin timp, suna telefonul, ceasul, alarma si el se scuza politicos si o ia de la capat …

… de ce alearga asa de mult oamenii?

 

Am senzatia ca oamenii au uitat sa se mai bucure de calatoria in sine… Sa se mai bucure de peisaj, sa se mai bucure de semenii lor …

 People running, The Central Station in Aarhus. 26th August 1943 (WW2)

Mi-amintesc de cand am fost in vara in delta … mi-amintesc cum fetele spuneau ca e prima oara cand merg in delta… un peisaj absolut naucitor, am mers cu barca pe niste canale stramte si superbe … ceva de vis … nu ma puteam satura de acele privelisti … imi venea sa le strang intr-un servetel sa le iau la pachet … a fost unul din momentele in care am lacrimat de bucurie, si-acuma imi dau lacrimile cand retraiesc acele clipe … senzationale … nu stiam efectiv la ce anume sa ma uit mai intai – la apa, la pesti, la pasari, la vegetatie … in fata mea, un grup de fete, desi erau pentru prima data acolo, in delta, nu aveau timp sa priveasca, isi faceau calcule si planul pentru urmatoarea calatorie in care urmau sa plece … Hmmm … acum imi vine in minte o vorba a lui John Lennon – care se potriveste de minune aici, acum, in contextual asta – “Viata este ceea ce ti se intampla in timp ce esti ocupat sa faci alte planuri”.

 

 

Am observat de-a lungul timpului ca problema nu e ca nu avem suficient timp, problema nu e ca nu avem bani, problema nu e nici ca nu alergam prea repede ca sa ajungem timpul din urma, problema majoritatii oamenilor, pe care ii intalnesc e ca nu stiu ce isi doresc cu adevarat, nu stiu ce vor si de ce.

 1174927_10151812002161600_1597676612_n

Oamenii nu mai au incredere sa aiba incredere … nu mai au incredere ca au dreptul sa vrea si ei ceva. Ceva doar al lor… Iau de buna ce li se flutura pe la urechi ca ar fi bine sa vrea.

Sunt uimita si bucuroasa in acelasi timp sa realizez ca avem romani inteligenti, foarte inteligenti, foarte creativi, energici chiar, versatili, cu multe calitati extraordinare … multora insa le lipseste increderea, determinarea … Traim intr-o generatie in care majoritatea  avem doar scopuri imediate, nu mai avem idealuri, nu mai avem vise … decat la modul declarativ, nu prea mai lupta nimeni pentru ele …

Suntem cu totii in criza, in criza de bani, de timp, de iubire … si alergam in timp ce asteptam sa treaca criza, care nu mai trece …

 ….poate ca ea, criza asta s-ar mai disipa daca am fi mai adunati… si nu la adunatii copaceni  ma refer:P Sa ne adunam gandurile si sa ne unim fortele, sa ne vedem obiectivele, dar sa nu ii calcam pe ceilalti pe cap ca sa le indeplinim, ci dimpotriva sa ne ajutam reciproc, sa crestem impreuna, sa ne intindem o mana de ajutor si sa cerem ajutorul atunci cand avem ocazia, cand simtim ca avem nevoie, ca cineva ni-l poate oferi …

… si sa iertam, sa fim mai toleranti si mai buni … sa ne ridicam de pe sinele caii ferate, sa ne strangem matele si bagaju’mprastiat in goana, sa ne pansam ranile si sa o luam un pic mai domol din loc, sa nu mai gonim intruna, lovindu-ne unii de altii nepasatori si reci … ci sa fim mai atenti la cei din jurul nostru, sa ii protejam un pic, sa ne imbracam fata cu un zambet  si sa ne bucuram de raspunsurile pe care le primim la el …  si asta in fiecare zi … macar o data 🙂

Cu mare drag,
Stefana


Articol publicat miercuri, 26 martie 2014 la ora 4:29 in categoria Dezvoltare Personala. Poti urmari comentariile via RSS 2.0. poti raspunde, sau poti face trackback de pe site-ul tau.

Comentezi?

Sau completeaza:



Cum te ajuta actoria sa iti imbunatatesti toate aspectele vietii?
  • Ai incredere in tine, fii un om cu Atitudine
  • Intelege-te pe tine si comunica usor cu oricine
  • Dezvolta relatii frumoase si armonioase cu cei dragi
  • Cum poti sa faci o afacere de succes
Introdu numele tau si adresa de mail si iti voi trimite imediat PDF-ul gratuit in care iti explic cum te ajuta tehnica de Arta a Actorului pentru a-ti imbunatati aspectele esentiale ale vietii:


Vrei sa primesti noutati de la mine?